real

română

Etimologie

Din spaniolă, franceză réal.

Pronunție

• AFI: /re'al/

Substantiv

Declinarea substantivului real
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	real	reali
Articulat	realul	realii
Genitiv-Dativ	realului	realilor
Vocativ	realule	realilor

1. monedă spaniolă de argint.

Cuvinte derivate

• suprareal

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din latină realis, italiană reale, germană real, franceză réel.

Pronunție

• AFI: /re'al/

Adjectiv

Declinarea adjectivului real
	Singular	Plural
Masculin	real	reali
Feminin	reală	reale
Neutru	real	reale

1. care are o existență obiectivă, independentă de conștiință sau de voință, care există în realitate; obiectiv, adevărat.
2. de netăgăduit; efectiv, indiscutabil, veritabil.

Cuvinte compuse

• valoare reală
• drept real
• secție reală, învățământ real
• imagine reală
• număr real

Traduceri

Traduceri

Substantiv

Declinarea substantivului real
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	real	reale
Articulat	realul	realele
Genitiv-Dativ	realului	realelor
Vocativ	realule	realelor

1. ceea ce există, ceea ce este real; realitate.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online