Wikipedia

Fidesz

partid politic din Ungaria
Fidesz - Alianța Civică Maghiară
Fidesz - Magyar Polgári Szövetség
Oameni cheie
PreședinteViktor Orbán
Vicepreședinți
Lider parlamentarMáté Kocsis
Fondator(i)Viktor Orbán
Gábor Fodor
László Kövér
József Szájer  Modificați la Wikidata
Date
Înființat30 martie 1988
Sediu1089 Budapest, Visi Imre utca 6. (Polgárok Háza)
Organizație de tineretFidelitas
Număr de membri40.320[1]  Modificați la Wikidata
Informații
Ideologie oficială
Istoric:
 • Liberalism[19][20]
 • Conservatorism liberal[21][22]
 • Național liberalism[19][23][24]
 • Libertarianism[25][26]
 • Secularism[27][25]
 • Anticlericalism[24][28]
Poziție politicăPrezent:
Dreapta[29] spre Extrema dreaptă[43]
Înainte:
Centru-dreapta[44] spre Dreapta[45][46][47]
Afiliere naționalăFidesz–KDNP
Afiliere internaționalăUniunea Democrată Internațională
Internaționala Centrist-Democrată
Afiliere europeanăPPE (2004-2021)
Grup europarlamentarPPE (2004-2021)
Neafiliat (2021-2024)
Patrioți pentru Europa (2024-prezent)
Culori oficialePortocaliu
Adunarea Națională
44 / 199
Parlamentul European
12 / 21
Adunările județene
245 / 381
Prezență online
site web oficial
pagină Facebook
cont Instagram
canal YouTube
TikTok
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Fidesz - Alianța Civică Maghiară, cunoscută în mod obișnuit sub numele de Fidesz, este un partid politic naționalist creștin din Ungaria, condus de Viktor Orbán și clasificat ca aparținând extremei drepte pe spectrul politic. Partidul aderă cu strictețe la credințele și doctrinele Bisericii Catolice din Ungaria, care întreține o relație strânsă cu partidul și primește sume semnificative de bani de la guvernul Fidesz–KDNP. Partidul a fost descris ca fiind autoritar și s-a identificat din ce în ce mai mult ca fiind iliberal.

A fost înființat în 1988 sub numele de Alianța Tinerilor Democrați (Fiatal Demokraták Szövetsége, cu acronimul FIDESZ) ca mișcare activistă de centru-stânga și liberală care se opunea Republicii Populare Ungare, condusă de un guvern marxist-leninist. A fost înregistrat ca partid politic în 1990, cu Orbán în frunte. A intrat în Adunarea Națională în urma alegerilor parlamentare maghiare din 1990. În urma alegerilor parlamentare maghiare din 1998, a format cu succes un guvern de centru-dreapta și conservator. A adoptat naționalismul la începutul anilor 2000, dar popularitatea sa a scăzut din cauza scandalurilor de corupție. A fost în opoziție între 2002 și 2010, iar în 2006 a format o alianță electorală cu Partidul Popular Creștin-Democrat (KDNP).

Fidesz a obținut o majoritate calificată la alegerile parlamentare din 2010 din Ungaria, a adoptat politici național-conservatoare și naționaliste creștine, s-a orientat și mai mult spre dreapta și a devenit eurosceptic. Adoptarea în 2011 a unei noi Constituții a Ungariei a fost extrem de controversată, deoarece a consolidat puterea partidului Fidesz. După ce a pus Ungaria pe o traiectorie de regres democratic, partidul și-a păstrat majoritatea de locuri în urma alegerilor parlamentare din 2014, iar în urma escaladării crizei migrației din Europa din 2015, Fidesz a început să utilizeze o retorică populistă de dreapta și anti-imigranți.

Între alegerile parlamentare din 2022 și cele din 2026, partidul a deținut majoritatea în Adunarea Națională, cu 135 de locuri. De asemenea, a deținut președinția Ungariei din 2010, a susținut alegerea fiecărui președinte din 2000 și se bucură de majorități în toate cele 19 adunări județene, în timp ce se află în opoziție în Adunarea Generală a Budapestei. Fidesz a fost inițial membru al Internaționalei Liberale până în 2000, după care s-a alăturat Partidului Popular European. A rămas membru până în 2021, iar de atunci a făcut parte din grupul Non-Inscrits din cadrul Parlamentului European. La 30 iunie 2024, alături de ANO 2011 și Partidul Libertății din Austria, a creat o nouă alianță numită Patrioții pentru Europa.

Partidul a pierdut alegerile maghiare din 2026 în fața Partidului Tisza.

Originea numelui

modificare

La 30 martie 1988 (în Ungaria erau încă la putere comuniștii și încă staționau trupe sovietice de ocupație), în sala mare a Clubului “Bibó” din Budapesta, Viktor Orbán și alți 36 de studenți “au înființat FIDESZ (FIatal DEmokraták SZövetsége – în traducere: Alianța tinerilor democrați). Condițiile admiterii în grupare erau: vârsta sub 35 de ani și neapartenența la o organizație comunistă. Momentul în care Viktor Orbán și FIDESZ au intrat în conștiința națională a fost 16 iunie 1989 (tot în timpul comunismului și a ocupației sovietice) cu ocazia funeraliilor naționale organizate în memoria lui Imre Nagy și a celor patru tovarăși ai săi, executați de sovietici pentru că au condus revolta anticomunistă din 1956; atunci, printre cei care au luat cuvântul a fost și Viktor Orbán, care a uluit audiența cerând și plecarea comuniștilor și retragerea armatei sovietice.[48][necesită sursă mai bună]

Ideologie

modificare

Actualmente, Fidesz este considerat un partid conservator, și naționalist în problemele cu integrarea europeană. Ca și „dreapta” maghiară în general, a fost mult mai sceptic pe ideile neo-liberale pentru economia țării, decât „stânga” maghiară. Probleme ca biserica și statul, politicile familiilor și foști comuniști arată aliniere de-a lungul tradiționalului spectru stânga-dreapta.[49]

Liderii

modificare
Imagine Nume Preluarea mandatului Încheierea mandatului Durata la conducere Note
1 Viktor Orbán 18 aprilie 1993 29 ianuarie 2000 6 ani, 286 zile Prim ministru, 1998–2002
2 László Kövér 29 ianuarie 2000 6 mai 2001 1 an, 97 zile
3 Zoltán Pokorni 6 mai 2001 3 iulie 2002 1 an, 58 zile
4 János Áder 3 iulie 2002 17 mai 2003 318 zile
5 Viktor Orbán 17 mai 2003 În funcție 22 ani, 363 zile Prim ministru, 2010–prezent

Rezultate electorale

modificare

Adunarea Națională

modificare
Alegeri Voturi Locuri Poziție Guvern Lider
# % ± # +/−
1990 439.448 8,95% –
22 / 386
 ±0 5 MDF–FKgP–KDNP Viktor Orbán
MDF–EKGP–KDNP
1994 379.295 7,02% ▼1.93
20 / 386
 ▼ 2 6 MSZP–SZDSZ Supermajoritate
1998 1.263.522 28,18% ▲21.16
148 / 386
 ▲ 128 1 Fidesz-FKgP-MDF
20021 2.306.763 41,07% ▲13.89
164 / 386
 ▲ 16 2 MSZP–SZDSZ
20062 2.272.979 43,21% ▲0.96
141 / 386
 ▼ 23 2 MSZP–SZDSZ
MSZP Minoritate
20102 2.706.292 52,73% ▲10.70
227 / 386
 ▲ 86 1 Fidesz–KDNP Supermajoritate
20142 2.264.780 44,87% ▼7.86
117 / 199
 ▼ 110 1 Fidesz–KDNP Supermajoritate
20182 2.824.551 49,27% ▼4.40
117 / 199
 ▬ 0 1 Fidesz–KDNP Supermajoritate
2022 3.060.706 54,13% ▲3.25
119 / 199
 ▲2 1 Fidesz–KDNP Supermajoritate
2026 2.323.718 39,15% ▼14.09
44 / 199
 ▼75 2 Opoziție

Parlamentul European

modificare
An electoral # din totalul de voturi % din totalul de voturi # din totalul de locuri câștigate +/- Note
2004 1.457.750 47,40% (1)
12 / 24
20091 1.632.309 56,36% (1)
13 / 22
 ▲ 1
20141 1.193.991 51,48% (1)
11 / 21
 ▼ 2
20191 1.824.220 52,56% (1)
12 / 21
 ▲ 1
2024 2.048.211 44,82% (1)
11 / 21
 ▼ 1

În 2002, a concurat la alegerile parlamentare împreună Forumul Democratic Maghiar (FDM). Înainte de alegerile din 2006, Forumul Democratic Maghiar s-a separat de coaliție, fiind după aceea înlocuit cu KDNP în alianță.

În ianuarie 2010, László Kövér, preșdintele Consiliului Național al partidului, a declarat reporterilor că partidul avea ca scop câștigare unei majorități de două treimi, la alegerile parlamentare din aprilie. El a menționat că Fidesz a avut o șansă reală de a câștiga o alunecare de teren. În ceea ce privește comportamentul Partidului Jobbik a spus că a fost "lamentabil negativă", adăugând că aceasta a fost înrădăcinată în "guvernul dezastru" al Partidului Socialist și fostul său aliat, Democrații Liberi.[50]

Structura organizatorică

modificare

Uniunea civilă maghiară este formată din asociații electorale (volasztókerületi szervezet), câte una pentru fiecare distric electoral, o asociație electorală formată din asociații locale (helyi szervezet), una pentru fiecare comunitate.

Organismul suprem — congresul (Kongresszus), între congrese — comitetul de stat (Országos Választmány), între consiliile de stat — congresul de stat (Országos Elnökség), organul de supraveghere este Comitetul pentru mandate, statut și conflicte (Mandátumvizsgáló, Ügyrendi- és Összeférhetetlenségi Bizottság), Comitetul pentru etică (Etikai Bizottság), Comitetul de audit (Számvizsgáló Bizottság).

Organizația de tineret - Fidelitas.

Referințe

modificare
  1. ↑ https://web.archive.org/web/20160304171558/http://metropol.hu/cikk/729027. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ↑ Nordsieck, Wolfram (). „Hungary”. Parties and Elections in Europe.
  3. 1 2 3 Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite HloušekKopeček
  4. 1 2 3 Eroare la citare: Etichetă <ref> invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite Bakke
  5. ↑ White, Stephen (). Developments in Central and East European Politics. Macmillan. p. 35.
  6. ↑ Tiryakian, Edward (). New Nationalisms of the Developed West: Toward Explanation. In Hungary, Orbán and his social conservative Fidesz
  7. ↑ Bakke, Elisabeth (). 20 Years since the Fall of the Berlin Wall: Transitions, State Break-Up and Democratic Politics in Central Europe and Germany. BMV Verlag. p. 257.
  8. ↑ Horvath, Attila (). From Anti-communism to Anti-EUism: Faces of Fidesz's Euroscepticism. UACES 46th Annual Conference. University Association for Contemporary European Studies.
  9. ↑ Hegedüs, Daniel (). „Can the right in East and West unite?”. International Politics and Society. Accesat în .
  10. ↑ Petsinis, Vassilis (). „'It is also the economy, stupid!' The rise of economic euroscepticism in Central and Eastern Europe”. openDemocracy. Accesat în .
  11. ↑ Bayer, Lili (). Hungary has become the EU home of Kremlin talking points. POLITICO.
  12. ↑ András, Bíró; Tamás, Boros; Áron, Varga. „Euroszkepticizmus Magyarországon” (PDF). Policy Solutions (în maghiară). Arhivat din original (PDF) la .
  13. 1 2 Bieling, Hans-Jürgen (). „Uneven development and 'European crisis constitutionalism', or the reasons for and conditions of a 'passive revolution in trouble'”. În Jäger, Johannes; Springler, Elisabeth. Asymmetric Crisis in Europe and Possible Futures: Critical Political Economy and Post-Keynesian Perspectives. Routledge. p. 110. ISBN 978-1-317-65298-4.
  14. ↑ Schöpflin, György (). „Hungary: the Fidesz Project”. Aspen Review Central Europe (1). Accesat în .
  15. ↑ „Trust in Europe's illiberal governments grows”. www.ft.com. Accesat în .
  16. ↑ Foster, Peter (). „A 'climate of fear': Hungary, inside a dying democracy propped up by the EU”. The Telegraph (în engleză). ISSN 0307-1235. Accesat în .
  17. ↑ Bozóki, András (). „Chapter 1: Broken Democracy, Predatory State, and Nationalist Populism”. În Krasztev, Péter; Van Til, Jon. The Hungarian Patient: Social Opposition to an Illiberal Democracy. Central European University Press. p. 21.
  18. ↑ Mudde, Cas (). On Extremism and Democracy in Europe. Routledge. p. 46.
  19. 1 2 Dieringer, Jürgen (). Das Politische System der Republik Ungarn: Entstehung – Entwicklung – Europäisierung. Verlag Barbara Budrich. pp. 78–79.
  20. ↑ Andor, Lásló (). Hungary on the Road to the European Union. Greenwood Publishing Group. p. 69.
  21. ↑ Tunkrova, Lucie (). The Politics of EU Accession. Routledge. p. 137.
  22. ↑ Bibič, Adolf (). Civil Society, Political Society, Democracy. Slovenian Political Science Association. p. 275.
  23. ↑ Anderson, Jay Colin (). The Government and Party Systems of Hungary (1990-2000). Indiana University. p. 94.
  24. 1 2 Pappas, Takis (). Populism and Liberal Democracy. Oxford University Press. p. 157.
  25. 1 2 Berglund, Sten (). The Handbook of Political Change in Eastern Europe. Edward Elgar Publishing. p. 297.
  26. ↑ Galston, William (). Anti-Pluralism: The Populist Threat to Liberal Democracy. Yale University Press. p. 46.
  27. ↑ Arato, Andrew (). Civil Society, Constitution, and Legitimacy. Rowman & Littlefield Publishers. p. 286.
  28. ↑ Pirro, Andrea (). The Populist Radical Right in Central and Eastern Europe. Routledge. p. 154.
  29. ↑ „Sex tapes, scandals in Hungary's local election campaign”. abc news. . Borkai is running for re-election as mayor of the northwestern city of Gyor, representing Orban's right-wing Fidesz party. Another leaked sex video featured an opposition politician, Tamas Wittinghoff, the mayor of a town near Budapest.
  30. ↑ Kingsley, Patrick. „Opposition in Hungary Demonstrates Against Orban, in Rare Display of Dissent”. The New York Times. Accesat în .
  31. ↑ Novak, Benjamin; Kingsley, Patrick. „Hungary Creates New Court System, Cementing Leader's Control of Judiciary”. The New York Times. Accesat în .
  32. ↑ Cowburn, Ashley. „Michael Gove refuses to condemn far-right Hungarian leader Viktor Orban”. The Independent. Accesat în .
  33. ↑ Schaeffer, Carol. „How Hungary Became a Haven for the Alt-Right”. The Atlantic. Accesat în .
  34. ↑ Kuper, Simon (). „Why rightwing populism has radicalised”. Financial Times.
  35. ↑ Kondor, Katherine (). „The Hungarian paradigm shift: how right-wing are Fidesz supporters?”. openDemocracy.
  36. ↑ Zerofsky, Elisabeth (). „Viktor Orbán's Far-Right Vision for Europe”. The New Yorker.
  37. ↑ Walt, Vivienne (). „Hungary's Far-Right Government Has Been Getting a Boost from President Trump Ahead of E.U. Elections”. Time. Arhivat din original la . Accesat în .
  38. ↑ Stone, Jon (). „Hungarian opposition party says its meetings in parliament were bugged”. The Independent. Hungarian politics is dominated by Viktor Orban's far-right Fidesz party, which is supported by a largely partisan pro-government media that marginalises opposition voices.
  39. ↑ Beauchamp, Zack (). „It happened there: how democracy died in Hungary”. Vox. Accesat în .
  40. ↑ Beauchamp, Zack (). „Hungary's prime minister stole the country's democracy. Now Hungarians are rising up”. Vox. Accesat în .
  41. ↑ Santora, Marc; Erlanger, Steven (). „Top E.U. Coalition Suspends Party Led by Orban, Hungary's Leader”. The New York Times (în engleză). ISSN 0362-4331. Accesat în .
  42. ↑ Lendvai, Paul (). „The Most Dangerous Man in the European Union”. The Atlantic (în engleză). Accesat în .
  43. ↑ [3][4][13][30][31][32][33][34][35][36][37][38][39][40][41][42]
  44. ↑ „Stunning win for centre-right Fidesz party”. The Irish Times. . Accesat în .
  45. ↑ „Fidesz: The story so far”, The Economist, , accesat în
  46. ↑ Right-wing Fidesz win election by landslide, Radio France Internationale, , accesat în
  47. ↑ Seres, Balint (), „Right-wing Fidesz party wins by landslide in Hungary elections”, News AU, arhivat din original la , accesat în
  48. ↑ Paul Lendvai – Ungaria lui Orbán – Polirom 2017 – ISBN 978-973-46-6879-3, pp.15,30
  49. ↑ Bodan Todosijević The Hungarian Voter: Left–Right Dimension as a Clue to Policy Preferences in International Political Science Review (2004), Vol 25, No. 4, p. 421
  50. ↑ By MTI. „Opposition Fidesz aims at two-thirds majority”. Politics.hu. Accesat în .

Legături externe

modificare
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Fidesz&oldid=17726898