(Muncește, lucrează, aleargă, se ferește, fuge etc. de ceva) de-și scoate ochii = (muncește, lucrează etc.) cât poate, din răsputeri
A bate laturile = a umbla fugar
A da bir cu fugiții = a dispărea, a fugi (în mod laș) dintr-un loc
A da din colț în colț = a recurge la tot felul de subterfugii pentru a ieși dintr-o încurcătură
A fugi (de ceva sau de cineva) ca dracul de tămâie = a se feri cu cea mai mare grijă de ceva, a ocoli de departe pe cineva pentru a evita situații neplăcute, penibile
A fugi (sau a alerga) mâncând pământul (sau de mănâncă pământul) = a fugi foarte repede
A fugi ca tăunul cu paiul = a fugi foarte repede
A fugi printre (sau dintre) degete = a) (despre obiecte) a-i aluneca cuiva ceva din mână; b) (despre persoane) a se strecura cu dibăcie dintr-o împrejurare, a nu se lăsa prins
A fugi în lume = a pleca de acasă (fără să se știe unde)
A lua focul cu mâna altuia sau a scoate castanele din foc cu mâna altuia = a pune pe altcineva sa întreprindă o acțiune primejdioasă, a fugi de răspundere, lăsând munca pe seama altuia
A o croi la fugă = a fugi în cea mai mare grabă (spre a scăpa de o primejdie)
A o lua (sau a o aduce, a umbla, a se da) pe după piersic = a spune (ceva) pe ocolite; a căuta un subterfugiu, a se eschiva
A o lua (sau a o rupe) la fugă sau a o rupe de-a fuga = a porni în goană
A o lua (sau a o rupe, a o șterge) la sănătoasa = a o lua la fugă, a pleca repede pentru a nu păți ceva
A o lua (sau a o șterge) la papuc = a fugi
A o lua la fugă = a porni în fugă, în goană
A o lua la trei păzește = a fugi
A o pașli = a fugi, a o lua la sănătoasa
A o pârli la (sau de) fugă = a fugi repede
A o rupe la (sau de) fugă (rar, la goană, la sănătoasa sau de-a fuga) = a o lua la fugă
A o tuli (la sau de fugă sau la sănătoasa) = a fugi (repede și pe furiș), a o șterge
A o tunde = a fugi (pe furiș), a dispărea, a o șterge
A o zbughi = a o lua deodată la fugă; a o șterge
A pune (pe cineva) pe goană sau a lua (pe cineva) la goană = a goni; a fugări
A pune (sau a lua) pe cineva pe (sau la) fugă = a goni, a alunga, a fugări
A rupe rândurile = (despre un grup de oameni) a fugi, stricând ordinea unui șir aliniat
A se ascunde (sau a se da) după deget = a căuta în zadar să-și ascundă o vină evidentă, a fugi de răspundere
A se așterne drumului (sau câmpului etc.) = a fugi sau a merge foarte repede
A se duce (sau a fugi, a pleca) în lume (sau în toată lumea, în lumea largă) = a pleca departe, fără să se știe unde
A se duce duluță = a fugi iute; a se face nevăzut
A se duce pe urlați = a fugi repede de undeva (urlând)
A se lua după cineva (sau ceva) = a) a porni în urma cuiva (sau a ceva); b) a se alătura cuiva; c) a urmări, a alunga, a fugări; d) a porni undeva orientându-se după cineva sau după ceva; a imita pe cineva, a urma sfatul cuiva
A se răspândi (sau a se risipi, a se împrăștia) ca potârnichile = a fugi, a se împrăștia repede, în toate părțile (din fața unei primejdii)
A-i fugi (cuiva) ochii după cineva = a nu-și mai putea lua ochii de la cineva, a privi insistent, cu admirație, cu dor; a-i plăcea de cineva
A-i fugi (cuiva) ochii pe ceva = a nu-și putea fixa privirea pe ceva (din cauza strălucirii sau a unei îmbinări de culori) 2) (Despre vreme sau despre unități de timp) A trece repede, a se scurge rapid
A-i scăpăra (cuiva) picioarele (sau călcâiele) = a fugi foarte repede; a-i sfârâi călcâiele
A-i sfârâi (cuiva) călcâiele = a fugi foarte repede
A-și iuți pasul = a-și mări viteza de deplasare pe jos; a fugi
A-și lua călcâiele (sau picioarele) de-a umeri = a fugi
A-și lua valea = a pleca, a fugi (de undeva)
Cu fuga = imediat, fără amânare
Fuge de scapără pietrele = fuge foarte repede
Fuge de-și scoate ochii = fuge foarte tare
Fuguța-fuguța = foarte repede, repede de tot
O fugă de cal = o distanță nu prea mare
Pe apucate = în fugă, în mod superficial, la întâmplare
Pe căi ocolite = prin mijloace indirecte, nerecomandabile, prin subterfugii
Pe fugă = repede, grăbit
Pe-aici ți-e drumul! = pleacă! șterge-o!; a plecat, a fugit, a șters-o
Tule-o! sau tulea! = pleacă imediat (și repede)! fugi! șterge-o! întinde-o!
FUGÍ,fug, vb. IV. Intranz. 1. A se deplasa cu pași repezi, a se mișca iute într-o direcție, a merge în fugă1; a alerga, a goni. ◊ Expr. A-i fugi (cuiva) pământul de sub picioare, se spune când cineva își pierde echilibrul și este gata să cadă sau, fig., când cineva se simte pierdut, când îsi pierde cumpătul. ♦ (Despre lapte și despre alte lichide) A da în foc (când fierbe). ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „după”) A urmări în fugă1, a alerga pe urmele cuiva pentru a-l ajunge, pentru a-l prinde. ◊ Expr. A-i fugi (cuiva) ochii după cineva = a nu-și mai putea lua ochii de la cineva, a privi insistent, cu admirație, cu dor; a-i plăcea de cineva. A-i fugi (cuiva) ochii pe ceva = a nu-și putea fixa privirea pe ceva (din cauza strălucirii sau a unei îmbinări de culori) 2. Fig. (Despre vreme sau despre unități de timp) A trece repede, a se scurge rapid. 3. Fig. (Despre peisaje din natură) A se perinda prin fața ochilor cuiva care trece în viteză (călare sau într-un vehicul). 4. A părăsi în grabă (și pe ascuns) un loc pentru a scăpa de o primejdie, de o constrângere; (despre un deținut) a evada; (despre un ostaș) a dezerta. ◊ Expr. A fugi în lume = a pleca de acasă (fără să se știe unde). ♦ (Despre îndrăgostiți) A-și părăsi pe ascuns familia, plecând să trăiască împreună. ♦ A se depărta, a se retrage dintr-un loc. ◊ Expr. (Fam.) Fugi de-aici! = a) pleacă!; b) nu mai spune! Fugi de-acolo! = da' de unde! nici gând să fie așa! ♦ (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A se sustrage, a se eschiva, a evita. ◊ Expr. A fugi printre (sau dintre) degete = a) (despre obiecte) a-i aluneca cuiva ceva din mână; b) (despre persoane) a se strecura cu dibăcie dintr-o împrejurare, a nu se lăsa prins. – Lat. pop. fugire(=fugere). (Sursa: DEX '98 )
A FUGÍ fugintranz. 1) A se deplasa cu viteză; a alerga. 2) A alerga pe urmele cuiva. 3) A ocoli în fel și chip; a se eschiva. 4) A pleca întrerupând orice relații. 5) fig. (despre timp, fenomene naturale) A trece foarte repede. Timpul fuge. Norii fug. 6) (despre deținuți) A scăpa prin fugă (și pe ascuns); a evada. ~ din închisoare. 7) fam. (despre lichide) A da în foc. /<lat. fugire (Sursa: NODEX )
FUGÍ vb. 1. a alerga, a goni, (înv. și reg.) a cure, (reg.) a (se) încura, (Bucov.) a scopci. (Calul ~.)2. a se căra, (fam.) a se cărăbăni, a se mătrăși, a o șterge, a o tuli. (Au ~ de la locul faptei.)3. v. refugia. 4. v. evada. 5. v. dezerta. 6. a dispărea, (pop.) a lipsi, (fig.) a o șterge. (~ din fața mea!)7. v. feri. (~ din calea lui!)8. v. sustrage. (Sursa: Sinonime )
fugí (fúg, fugít), vb. – 1. A alerga, a o lua la goană. – 2. A evada, a scăpa din. – 3. A curge, a se scurge, a trece. – 4. A evita, a ocoli. – Mr. fug, fudzu, fudzită, megl., istr. fug. Lat. fŭgῑre, în loc de clasicul fŭgĕre (Pușcariu 662, Candrea-Dens., 665; REW 3550; DAR), cf. alb. fugoń, it. fuggire, fr. fuir, sp. huir, port. fugir. Cf. fugă. (Sursa: DER )
fugí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. fug, imperf. 3 sg. fugeá; ger. fugínd (Sursa: Ortografic )