Basa Navara

3 canbiaminti in sta version i xe drio spetar ła verìfega. Ła version stàbiłe ła xe sta controłada el 12 zen 2024.

Basa Navara
Nafarroa Beherea

Bandiera de ła Basa Navara Scudo de ła Basa Navara
Teritorio  Paexi Baschi
Capitałe Donibane-Garazi (Saint-Jean-Pied-de-Port in francexe)
Stato bandiera Fransa
Rejon Aquitania
Departemento Pirenei Atlantici
Superfiçie 1 325 km²
Abitanti 28 000 ab. (1999)
Densità 22 ab/km²

Ła Basa Navara (in basco Nafarroa Beherea, in francexe Basse-Navarre) l'è un teritorio storico del Paexe Basco francexe. La forma parte del departemento de i Pirenei Atlantici, insieme con łe antiche viscontee de Lapurdi, Zuberoa e Bearn. L'è uno dei tri teritori storici francexi (i altri do i'è el Lapurdi e el Zuberoa) che forma parte del teritorio tradisionalmente denominà Euskal Herria, in acordo con quanto aferma l'Euskaltzaindia (Real Academia de la Lengua Vasca).[1][2]

I comuni che le conpone i forma parte de i cantoni de Bidache (parsialmente), Hasparren (parsialmente), Iholdy, La Bastide-Clairence (parsialmente), Saint-Étienne-de-Baïgorry, Saint-Jean-Pied-de-Port e Saint-Palais (parsialmente), tuti in tel distreto (arrondissement) de Baiona.

Geografia

canbia
Paexaio basonavaro: dintorni de Saint-Etienne-de-Baïgorry.

Ła Basa Navara l'è n'insieme de vałi in tei contraforti dei Pirenei. L'è dełimità a est da ła provinçia de Zuberoa, a sud da ła Spagna (comunità forałe de Navara - vałi d'Aezcoa, Roncevauz e Baztan) e a nord-ovest da ła provinçia del Lapurdi. L'è costituia da sinque vałi inte i Pirenei baschi:

  • a ovest, ła vałe de Bidarray
  • a sud, ła vałe de Baigorry, che ła se prolunga inte ła vałe de Aldudes
  • a sud, ła vałe del Nive la forma el pays de Cize o Garazi dominà da Saint-Jean-Pied-de-Port
  • a est se cata el pays de Mixe o Amikuze intorno a Saint-Palais
  • tra łe do se cata ła vałe de l'Arberoue, formà da ła vałe del Joyeuse (o Aran).

Ła vałe de Aldudes, intorno a ła sità de Saint-Étienne-de-Baïgorry in tel sud de ła Basa Navara, ła preserva tante vece tradisioni, con caxe de arenaria roxa e gare de 'forsa basca', i xughi de forsa. El vin AOC (el corispondente francexe del nostro DOC) Irouléguy l'è prodoto a Aldudes.

El fiume Nive el nase in Basa Navara e el score longo ła provinçia e Baiona, ndoe el se unise a l'Adour. Drio a ła stesa Saint-Jean-Pied-de-Port, el Nive l'entra inte ła vałe de Ossès, con tante bełe vece caxe con architravi intaiè in tei paexi de Ossès, Irisarry e Bidarray. Na riserva inte ła vałe par el pottoka, el pony selvadego basco dei Pirenei, la conserva sta rara rasa.

A nord de Saint-Jean-Pied-de-Port ghè ła rejon de Mixe intorno a ła sità de Saint-Palais, na ex capitałe navarexe. Nonostante ła vicinansa a Bearn, l'influensa basca e łe tradision i'è forti. Poco a sud de Saint-Palais, łe tri prinsipałi rote par Santiago de Conpostela sul Camin de Santiago łe se incrociava in tel paexeto de Ostabat, portando tanta prosperità e comercio inte l'area durante el Medioevo.

El Camin de Santiago el se dirigea a sud da Saint-Jean-Pied-de-Port verso el paso montano sora Roncixvałe. I pełegrini i viaiava atraverso ła rejon de Cixe de ła Basa Navara par rivar in Navara. In ste cołine ondułè se fa comunemente formaio de pegora (pur brebis), incluxo el formaio Ossau-Iraty. Paexi come Estérençuby e Lecumberry i'è popołari par l'agriturixmo e łe foresta de fagi de Iraty sul confin spagnoło l'è nota par łe so viste e ła storia. Dolmen e altri monumenti neołitici i adorna el paesajo, incluxo ła Tour d'Urculu a 1.149 metri, na piataforma circołare de enormi blochi de piere veci de 2000 ani.

Storia

canbia
File:Escudo in Donibane Garazi.JPG
Vetrata de ła cexa de San Juan de Pie de Puerto, ndo se apresa el scudo de Navara sora un sfondo axuro con gigli.
Ponte roman de Saint-Jean-Pied-de-Port.

Sta provinçia la riceve el nome de Basa Navara soło che in epoca moderna par influensa del francexe (Basse Navarre), cosita come altre provinçe de ła Francia (par exenpio, Alta e Basa Normandia). In tel Medioevo e fin al secoło XI el teritorio el ga fato probabilmente parte del Ducato de Vasconia. Inte ła metà del secoło XI l'è consegnà al regno dei Navara. Sta mixura no la vien mia acetà dai baroni łocałi, che i continua ła ribełion fin quando in tel 1191 Ricardo Cuor de Leon el le consegna de novo al regno de Navara. La ghe ne forma parte fin al 1530 denominándose Merindad de Ultrapuertos o Tierra de Ultrapuertos a cauxa de ła so ubicasion geografica in tel versante nord dei Pirenei, a l'altro łato del porto de Roncixvałe. A l'interno del regno la mantien na çerta autonomia anca se, a cauxa de ła tradision popolar, no la se pol mia considerar propiamente namerindad.

In tel 1512 Fernando II de Aragona, con ła scuxa de apojar ła fasion navara beaumontexe inte ła goera çiviłe de Navara, l'invade el Regno de Navara e el ciapa el titoło de re de Navara unendoło a queło de Aragona.[3] In tel 1513 łe Corti de Navara a łe cuałi ciapa parte soło i beaumontexi, łe nomina re Fernando el Catółico. Posteriormente łe Corti de Castiglia a Burgos in tel 1515 le decide l'incorporasion al Regno de Castiglia, sensa ła prexensa de alcun navaro a sta asenblea. El títoło reałe navaro el diventa łigà a ła corona de Castiglia.[4] Al unir łe do corone in Carlo I, el títoło el resta łigà a i títołi reałi spagnołi.[5]

In tel secoło XV el regno de Navara el gavea el teritorio organixà połiticamente in sinque "merindades": queło de Panplona, Olite, Estella, Tudela e Sangüesa, esendo da sto último che i çitadini de Ultrapuertos i dipendea organicamente, teritorio che no costituea mia un merino.

I monarchi navari Xoani III de Albret e Caterina de Foix e in seguito Enrico II de Navara no i ga mai rinuncià al so dirito sora el regno de Navara e difati i ga tentà de riconquistarlo varie olte, anca se no l'è mia stà posibiłe. Come i re spagnołi, i continuava a portar el títoło real. In tel 1530 Carlo I de Spagna el decide, a cauxa de rajoni strategiche dovue a l'nposibiłità de controłarlo, de rinunciar definitivamente a ła parte transpirenaica del Regno de Navara: Xoani e Caterina, re de Navara, i pol quindi tornar a exercitar ła sovrania su sto teritorio. L'è cosita che el Regno de Navara el sopravive in Basa Navara in piena sovranità fin al 1610, quando i Regni de Navara e Francia i vien unifichè, anca se mantegnendo teoricamente ła so identità. Ła funsion de capitałe l'era exercità da ła sità de Saint-Palais, ndoe se riunea łe Corti del regno. Sto Regno de Navara el rimarca ła so indipendensa dal resto de ła Francia fin a ła Rivołusion francexe del 1789:

Łe Corti riunie a Saint-Palais le stabiłise: “Ła nasion francexe la pol rivar a darse na costitusion bastansa prudente e judisioxa par che ła Navara la posa pensar un giono de rinunciar al suo e unirse a ła Francia, ma finché sto dì no'l riva, no ła farà mia el sacrificio de ła so propia costitusion che la ghe asicura ripoxo e łibertà.

In tel 1548, Xoana de Albret, reina de Navara, ła se spoxa con el duca de Vendôme Antonio de Borbon, dal cui matrimonio nase Enrico III de Borbon, erede del regno navaro. In tel 1589 l' acede al trono de Francia come Enrico IV de Francia, portando in testa ła corona de entranbi i regni e inisiando ła dinastia Borbona.

Dopo che ła caxa Borbona, che l'ostentava el títoło de re de Navara (come i re spagnołi), la acede al trono de Francia, el governo efetivo de łe tere che era apartegnue a ła caxa de Albret, cuałi ła Basa Navara, Bearn, ła viscontea de Zuberoa, łe tere de Lapurdi e el comune di Baiona (particamente ła totałità de l'odierno departemento francexe dei Pirenei Atlantici), le casca soto ła dinastia Agramont, storica famea ałeà a i re de Navara, con sede in tel principato de Bidache.

In tel 1610 Francia e Basa Navara le se unise, anca se i sucesivi re i continua a ostentar separatamente i do títołi.

Re de ła Basa Navara

canbia
Scudo del Regno de Navara soto ła dinastia Foix

I re de ła Basa Navara dopo ła conquista del resto de ła Navara i'è stè i seguenti:

Cultura e idioma

canbia

L'uxo del basco (in te ła forma de diałeto basonavaro) l'è tanto estexo. De i 28 000 abitanti de ła Basa Navara, 17.080 i se dichiara bascófoni, o sia el 61% de ła popołasion. Ła costituise ła seconda major parsentuałe de i Paexi Baschi francexi dopo ła provinçia de Zuberoa, con un 64%.[6]

Par quanto riguarda l'identità basca, un 63% de i basonavari i se dichiara baschi, un 9% in çerta mixura, e n'antro 24% no'l se considera basco.[7]

Comuni

canbia
Comuni de ła Basa Navara.
ComuneDistretoCantonNote
Ahaxe-Alciette-Bascassan (Ahatsa in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Aïcirits-Camou-Suhast (Aiziritze-Gamue-Zohazti in basco)BaionaSaint-Palais
Aincille (Aintzila in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Ainhice-Mongelos (Ainhize-Monjolose in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Aldudes (Aldude in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Amendeuix-Oneix (Amendüze-Unaso in basco)BaionaSaint-Palais
Amorots-Succos (Amorotze-Zokotze in basco)BaionaSaint-Palais
Anhaux (Anhauze in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Arancou (Erango in basco)BaionaBidacheDipendente da Dax durante l'Ancien Régime e no da ła Navara.
Arbérats-Sillègue (Arberatze-Zilhekoa in basco)BaionaSaint-Palais
Arbouet-Sussaute (Arboti-Zohota in basco)BaionaSaint-Palais
Arhansus (Arhantsusi in basco)BaionaIholdy
Armendarits (Armendaritze in basco)BaionaIholdy
Arnéguy (Arnegi in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Arraute-Charritte (Arrueta-Sarrikota in basco)BaionaSaint-Palais
Ascarat (Azkarate in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Ayherre (Aiherra in basco)BaionaLa Bastide-Clairence
Banca (Banka in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
La Bastide-Clairence (Bastida in basco, La Bastida-Clarença in guascon)BaionaLa Bastide-ClairenceConsiderà parte del Paexe Guascon da çerti setori ocitanisti.[8]
Béguios (Behauze in basco)BaionaSaint-Palais
Béhasque-Lapiste (Behaskane-Laphizketa in basco)BaionaSaint-Palais
Béhorléguy (Behorlegi in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Bergouey-Viellenave (Burgue-Erreiti in basco)BaionaBidache
Beyrie-sur-Joyeuse (Bithiriña in basco)BaionaSaint-Palais
Bidache (Bidaxune in basco, Bidaishe in guascon)BaionaBidacheEl teritorio de sto comune el costituea durante l'Ancien Régime un "principato sovran", mia apartenente a ła Navara. Considerà parte del Paexe Guascon da çerti setori ocitanisti.[8]
Bidarray (Bidarrai in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Bunus (Bunuze in basco)BaionaIholdy
Bussunarits-Sarrasquette (Duzunaritze-Sarasketa in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Bustince-Iriberry (Buztintze-Hiriberri in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Came (Akamarre in basco, Cama in guascon)BaionaBidacheDipendente da Dax durante l'Ancien Régime e no da ła Navara.
Çaro (Zaro in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Escos (Eskos in basco)PauSalies-de-BéarnŁocałità del canton de Salies-de-Béarn. Abitualmente ła se considera come no apartenente a ła Basa Navara, anca se el ga apartegnuo a ła Navara durante l'Ancien Régime. No l'è mia entrà inte i Conseji del Paexe Basco francexe.
Estérençuby (Ezterenzubi in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Gabat (Gabadi in basco)BaionaSaint-Palais
Gamarthe (Gamarte in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Garris (Garrüze in basco)BaionaSaint-Palais
Hélette (Heleta in basco)BaionaIholdy
Hosta (Hozta in basco)BaionaIholdy
Ibarrolle (Ibarrola in basco)BaionaIholdy
Iholdy (Iholdi in basco)BaionaIholdy
Ilharre (Ilharre in basco)BaionaSaint-Palais
Irissarry (Irisarri in basco)BaionaIholdy
Irouléguy (Irulegi in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Ispoure (Izpura in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Isturits (Izturitze in basco)BaionaLa Bastide-Clairence
Jaxu (Jatsu Garazi in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Juxue (Jutsi in basco)BaionaIholdy
Labets-Biscay (Labetze-Bizkai in basco)BaionaSaint-Palais
Lacarre (Lakarra in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Lantabat (Landibarre in basco)BaionaIholdy
Larceveau-Arros-Cibits (Larzabale-Arroze-Zibitze in basco)BaionaIholdy
Larribar-Sorhapuru (Larribarre-Sorhapürü in basco)BaionaSaint-Palais
Lasse (Lasa in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Lecumberry (Lekunberri in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Luxe-Sumberraute (Lüküze-Altzümarta in basco)BaionaSaint-Palais
Masparraute (Martxueta in basco)BaionaSaint-Palais
Méharin (Mehaine in basco)BaionaHasparren
Mendive (Mendibe in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Orègue (Oragarre in basco)BaionaSaint-Palais
Orsanco (Ostankoa in basco)BaionaSaint-Palais
Ossès (Ortzaize in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Ostabat-Asme (Izura-Azme in basco)BaionaIholdy
Pagolle (Pagola in basco)BaionaSaint-Palais
Saint-Esteben (Donostiri in basco)BaionaHasparren
Saint-Étienne-de-Baïgorry (Baigorri in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Saint-Jean-le-Vieux (Donazaharre in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Saint-Jean-Pied-de-Port (Donibane Garazi in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Saint-Just-Ibarre (Donaixti-Ibarre in basco)BaionaIholdy
Saint-Martin-d'Arberoue (Donamartiri in basco)BaionaHasparren
Saint-Martin-d'Arrossa (Arrosa in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
Saint-Michel (Eiheralarre in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Saint-Palais (Donapaleu in basco)BaionaSaint-Palais
Sames (Samatze in basco, Sames in guascon)BaionaBidacheDipendente da Dax durante l'Ancien Régime e no da ła Navara.
Suhescun (Suhuskune in basco)BaionaIholdy
Uhart-Cize (Uharte Garazi in basco)BaionaSaint-Jean-Pied-de-Port
Uhart-Mixe (Uhartehiri in basco)BaionaSaint-Palais
Urepel (Urepele in basco)BaionaSaint-Étienne-de-Baïgorry
  • Ultima dominica de apriłe: Nafarroaren Eguna' (dì de ła Navara), organixà a Baigorri par rivendicar l'unità culturałe tra Basa e Alta Navara.

Riferimenti

canbia
  1. Coxì la le recepise l'Euskaltzaindia inte un raporto del 18 de luio 2003. Disponìbiłe su L'Euskaltzaindia sora ła denominasion Euskal Herria
  2. Mapa de ła Basa Navara de l'ufiçio del turismo basonavaro Archivià il 31 de otobre 2007 in Internet Archive.
  3. (Oct 1512) Tudela se somete a Fernando el Católico, quien antes de entrar in la ciudad jura sus fueros y privilegios
    el muy alto y cahtólico y muy poderoso príncipe, rey y señor D. Fernando por la gracia de Dios rey de Aragón, de Navarra, de las dos Sicilias, de Jerusalén, de Valencia, de Mallorca, de Cerdenya y de Córcega, Conde de Barcelona, Duque de Atenas y de Neopatria, Conde del Rosellón y de la Cerdanya, Marqués de Oristán y de Goceano... Archivià il 20 de agosto 2007 in Internet Archive.
  4. Doña Johana y don Carlos, su hijo, por la gracia de Dios, reyna y rey de Castilla, de Navarra, de Aragon, de Leon, de Granada, de las Dos Sicilias, de Jherusalem, de Valençia, de Mallorcas de Cerdeyna, de Corçega, etc. Archivià il 20 de agosto 2007 in Internet Archive.
  5. Don Carlos, por la dibina clemencia Enperador senper Augusto, e doña Joana, su madre, y el mismo don Carlos, su hijo, por la gracia de Dios reyes de Castilla, de Leon, de Navarra, de Aragon, de Granada, de Toledo, de Sevilla, de Jherusalem, de Valencia, de Mallorcas, de Menorcas, de Cerdeña, de Cordova, de Corcega, de Murcia, de Jahen, de los Algarves, de Algezira, de Gibraltar, de las Yslas de Canaria, Indias, Yslas y Tierra Firme del mar Oceano, condes de Varcelona, señores de Vizcaya y de Molina, duques de Atenas y de Neopatria, condes de Ruysellon y de Cerdeña, marqueses de Oristan y de Gociano, archiduques de Austria, duques de Vorgoña y de Brabante, condes de Flandes y de Tirol etc. Archivià il 20 de agosto 2007 in Internet Archive.
  6. Jacques Leclerc. "Les variétés dialectales du basque Archivià il 2 de novenbre 2007 in Internet Archive.". Université Laval, Trésor de la langue française au Québec. 23 de marso 2006
  7. Richard Y. Bourhis. "Ła continuità del basco: Clasificasion de ła popołasion secondo l'identità culturałe. Università del Quebec a Montreal (novenbre 1994). Consultado el 12-3-2007
  8. 1 2 Mapa de ła Guascogna Archivià il 26 de setenbre 2007 in Internet Archive. secondo l'asociasion ocitanista Ací Gasconha.

Bibliografia

canbia

Varda anca

canbia

Ligamenti de fora

canbia
Controło de autoritàVIAF (EN) 316733006 · GND (DE) 4287680-1 · BNF (FR) cb11941113j (data) · WorldCat Identities (EN) 316733006
Traesto fora da Wikipèdia - L'ençiclopedia łìbara e cołaboradiva in łéngua Vèneta "https://vec.wikipedia.org/w/index.php?title=Basa_Navara&oldid=1222532"