croma

română

Etimologie

Din crom. Confer franceză chromer.

Pronunție

• AFI: /kro'ma/

Verb

Conjugarea verbului croma
Infinitiv	a croma
Indicativ prezent pers. 1 sg.	cromez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să cromeze
Participiu	cromat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a acoperi un obiect de metal cu un strat subțire de crom.

Cuvinte derivate

• cromare
• cromat
• decroma
• recroma

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cârmo
• cramo

Referințe

• DEX '98 via DEX online