affliction

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie affliccioun, care provine din latină afflīctiōn < afflīctiō.

Pronunție

• AFI: /əˈflɪkʃən/

Substantiv

affliction, pl. afflictions

1. aflicțiune, durere, chin

   He suffered from a horrible affliction.

Sinonime

• adversity, anguish, calamity, cross, crux, depression, difficulty, disease, disorder, distress, grief, hardship, illness, infirmity, misery, misfortune, ordeal, pain, plague, plight, scourge, sickness, sorrow, suffering, torment, trial, tribulation, trouble, woe

Antonime

• aid, comfort, consolation, health, help, relief

Cuvinte derivate

• afflict
• afflictionless
• overaffliction
• preaffliction

Referințe

• Dictionary.com

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină afflīctiō.

Pronunție

• AFI: /a.flik.sjɔ̃/

Substantiv

affliction f., afflictions pl.

1. aflicțiune, tristețe, întristare
2. suferință, tribulație