abomination

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie abominacioun, care provine din franceza veche abominacion < latină abominatio.

Pronunție

• AFI: /əbɒmɪ'neɪʃn/ (Anglia)

Substantiv

abomination, pl. abominations

1. abominațiune, dezgust profund, aversiune, oroare

   You're an abomination!

2. (fig.) monstruozitate, oroare

Sinonime

• 1: abhorrence, aversion, detestation, disgust, loathing, loathsomeness, odiousness

Cuvinte apropiate

• abominable
• abominate

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din latină abominationem.

Pronunție

• AFI: /a.bɔ.mi.na.sjɔ̃/

Substantiv

abomination f., abominations pl.

1. abominațiune, dezgust profund, aversiune, oroare

   Il est en abomination à tous les gens de bien.

2. (fig.) monstruozitate, oroare

Sinonime

• 1: horreur

Cuvinte apropiate

• abominable
• abominer

Expresii

• abomination des gentils
• abomination de la désolation

Referințe

• Wiktionnaire