ablative

Vezi și : Ablative

română

Etimologie

Din ablativ.

Pronunție

• AFI: /ab.laˈti.ve/

Adjectiv

1. forma de feminin și neutru plural pentru ablativ.

---

engleză

(English)

Variante

• (abr.) abl., Abl.

Etimologie

Din engleză medie ablative, ablatife, ablatyf, ablatif, care provine din franceză veche ablatif < latină ablātīvus, din ablātus, din verbul auferō („a îndepărta”).

Sensul în inginerie și marină provine din verbul (to) ablate („a scoate”) + -ive.

Pronunție

• (gram.; SUA) AFI: /ˈæb.lə.tɪv/
• (mar.) AFI: /əˈbleɪ.tɪv/

Adjectiv

ablative (necomparabil)

1. (gram.) ablativ
2. (ingin., mar., med., geol.) ablativ

Cuvinte derivate

cuvinte derivate

ablatival ablatively ablativeness ablativity atheroablative cryoablative cytoablative immunoablative locoablative

lymphoablative myeloablative neuroablative non-ablative nonablative periablative phosphoablative postablative

Substantiv

ablative, pl. ablatives

1. (gram.) ablativ

Cuvinte compuse

• ablative absolute
• loose ablative
• partitive ablative

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

franceză

(français)

Etimologie

Din ablatif.

Pronunție

• AFI: /a.bla.tiv/

Adjectiv

1. forma de fenminin singular pentru ablatif.

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din ablativo.

Pronunție

• AFI: /ablaˈtive/

Adjectiv

1. forma de feminin plural pentru ablativo.

---

latină

(Latina)

Etimologie

Din ablātīvus.

Pronunție

• (Latină clasică) AFI: /ab.laːˈtiː.u̯e/
• (Latină ecleziastică) AFI: /ab.laˈti.ve/

Adjectiv

1. forma de masculin singular la vocativ pentru ablātīvus.

---

norvegiană

(norsk)

Etimologie

Din ablativ.

Pronunție

• AFI: /ˈɑːblatiːʋə/

Adjectiv

1. forma de singular hotărât pentru ablativ.
2. forma de plural pentru ablativ.