Carl Millöcker
| Carl Millöcker | |
 Carl Millöcker, 1865 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Carl Joseph Millöcker  |
| Născut | [1][2][3][4] Viena, Imperiul Austriac[5][6][7][8] |
| Decedat | (57 de ani)[1][2][3][4] Baden bei Wien, Austria Inferioară, Austro-Ungaria[9][6][7][8] |
| Înmormântat | Cimitirul Central din Viena[10] |
| Părinți | Karl Franz Millöcker[*][10] |
| Căsătorit cu | Karoline Millöcker[*][11][10] |
| Cetățenie |  Austria |
| Religie | Biserica Catolică[10] |
| Ocupație | compozitor |
| Limbi vorbite | limba germană[12][10] |
| Studii | Universitatea de Muzică și Artă Dramatică din Viena |
| Gen muzical | operetă |
| Instrument(e) | flaut[10][8] pian[10] |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Das verwunschene Schloss[*][10][8] Der Bettelstudent[10][8] Gasparone[*][10][8] Der arme Jonathan[*][10][8] Gräfin Dubarry[*][10][8] Cousin Bobby[*][10] Apajune, der Wassermann[*][10][8] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Carl Joseph Millöcker (de asemenea Karl Millöcker, n. , Viena, Imperiul Austriac – d. , Baden bei Wien, Austria Inferioară, Austro-Ungaria) a fost un compozitor de operetă austriac. Și-a înscris numele, prin lucrările sale, în echipa operetei vieneze, alături de Franz von Suppé și Johann Strauss. Studiile muzicale le-a făcut la Viena după care s-a ocupat de orchestrație. La vârsta de 22 de ani a fost dirijor la Teatrul din Graz (1864), apoi la Harmonie Theater (1866) după care a urmat să fie dirijor și compozitor la „Theater an der Wien” (1869).[13]
Cea mai cunoscută piesă muzicală a sa este opereta Studentul cerșetor (Der Bettelstudent).
Biografie
modificareCarl Millöcker, fiul lucrătorului de aur Carl Franz Millöcker și al soției sale Maria, a început să cânte la flaut de la o vârstă fragedă. A fost elev la Conservatorul „Gesellschaft der Musikfreunde” din Viena (acum Universitatea de Muzică și Arte Performante din Viena) și la vârsta de 16 ani a devenit deja flautist în Theater in der Josefstadt sub conducerea lui Franz von Suppé. La recomandarea sa, a fost angajat ca dirijor la Teatrul Thalia din Graz în 1864, unde s-au jucat primele sale operete (cu un singur act) Der tote Gast și Die lustigen Binder. În aceeași calitate a venit la Harmonietheater din Viena în 1866, unde a făcut cunoștință cu Ludwig Anzengruber.
La Viena a adus pe scenă piesa într-un act Diana (1867 în Harmonietheater), dar o lucrare comună finalizată cu Anzengruber nu a fost realizată din cauza situației economice a teatrului. După aceea a lucrat o scurtă perioadă la teatrul german din Pesta. Acolo, printre altele, a avut loc premiera operetei sale în trei acte Die Fraueninsel.
În 1869 a fost numit al doilea dirijor la Theater an der Wien. A deținut această funcție până când în 1883 succesul operetei Studentul cerșetor i-a permis să trăiască ca un compozitor independent. În această perioadă, pe lângă un număr mare de farse, a scris un mare număr de operete. La acestea se adaugă un mare număr de vodeviluri și o colecție de piese pentru pian.
La 29 decembrie 1899, la Baden, Millöcker a suferit un accident vascular cerebral semi-paralizant,[14] din care cauză s-a stins din viață pe 31 decembrie 1899.
Lucrări
modificare| Titlu | Gen | Ciclu | Livret | Premiera | Locul premierei |
|---|---|---|---|---|---|
| Der tote Gast (Invitatul mort) | operetă | 1 act | Ludwig Harisch, după romanul lui Heinrich Zschokke | 11 februarie 1865 | Graz, Thalia-Theater |
| Die beiden Binder | operetă | 1 act | Gustav Stoltze | 21 decembrie 1865 | Graz, Thalia-Theater |
| Diana (Casta Diana) | operetă | 1 act | Josef Braun | 2 ianuarie 1867 | Viena, Harmonietheater |
| Der Dieb (Hoțul) | operetă | 1 act | Alois Berla | 1868/1869 | Pesta (oraș), Deutsches Theater Pesta |
| Die Fraueninsel | operetă | 3 acte | Cogniard după Le royaume des femmes de Théodore und Hippolyte Cogniard | 1868/1869 | Pesta, Deutsches Theater |
| Der Regiments-Tambour | operetă | 2 acte | Heinrich Börnstein | 23 octombrie 1869 | Viena, Theater in der Josefstadt |
| Abenteuer in Wien | comedie muzicală | 3 acte | Alois Berla | 20 ianuarie 1873 | Viena, Theater an der Wien |
| Das verwunschene Schloß | operetă | 5 acte | Alois Berla | 30 martie 1878 | Viena, Theater an der Wien |
| Gräfin Dubarry (1931 în Berlin redenumită în Die Dubarry) | operetă | 3 acte | Richard Genée și F. Zell | 31 octombrie 1879 | Viena, Theater an der Wien |
| Apajune, der Wassermann | operetă | 3 acte | Richard Genée și F. Zell | 18 decembrie 1880 | Viena, Theater an der Wien |
| Die Jungfrau von Belleville | operetă | 3 acte | Richard Genée și F. Zell, după La pucelle de Belleville de Paul de Kock | 29 octombrie 1881 | Viena, Theater an der Wien |
| Studentul cerșetor (Der Bettelstudent) | operetă | 3 acte | Richard Genée și F. Zell, după Fernande de Victorien Sardou, și Le Guitarréro de Halévy / Eugène Scribe | 6 decembrie 1882 | Viena, Theater an der Wien |
| Gasparone | operetă | 3 acte | Richard Genée și F. Zell | 26 ianuarie 1884 | Viena, Theater an der Wien |
| Der Feldprediger | operetă | 3 acte | Hugo Wittmann și Alois Wohlmuth, după Das seltsame Brautgemach von Gustav Schilling | 31 octombrie 1884 | Viena, Theater an der Wien |
| Der Vice-Admiral | operetă | 1 prolog și 3 acte | Richard Genée și F. Zell | 9 octombrie 1886 | Viena, Theater an der Wien |
| Die sieben Schwaben | operă populară | 3 acte | Hugo Wittmann și Julius Bauer | 29 octombrie 1887 | Viena, Theater an der Wien |
| Der arme Jonathan | operetă | 3 acte | Hugo Wittmann și Julius Bauer | 4 ianuarie 1890 | Viena, Theater an der Wien |
| Das Sonntagskind | operetă | 3 acte | Richard Genée și F. Zell | 16 ianuarie 1892 | Viena, Theater an der Wien |
| Der Probekuss | operetă | 3 acte | Richard Genée și F. Zell | 22 decembrie 1894 | Viena, Theater an der Wien |
| Das Nordlicht | operetă | 3 acte | Hugo Wittmann | 2 decembrie 1896 | Viena, Theater an der Wien |
| Cousin Bobby Pasticcio aranjament de Ernst Reiterer | operetă | 3 acte | Benno Jacobsohn și Franz Wagner, prelucrată de Bertram Sänger | 1906 | Viena |
Referințe
modificare- 1 2 Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 „Carl Millöcker” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 „Carl Joseph Millocker” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056. Accesat în .
- 1 2 „Carl Millöcker”. International Music Score Library Project. Wikidata Q523660. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Миллёкер Карл (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- 1 2 „Deutsche Biographie” (în germană). Deutsche Biographie[*]. Wikidata Q1202222. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Anton Bettelheim (ed.). „Biographisches Jahrbuch und Deutscher Nekrolog” (în germană). Berlin. pp. 154–155. Wikidata Q19142610. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
- 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 „Karl Millöcker” (în germană). Deutsche Biographie[*]. Wikidata Q1202222. Accesat în .
- ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Karl Millöcker” (în germană). Gemeinsame Normdatei. Wikidata Q36578. Accesat în .
- ↑ „Karl Millöcker”. CONOR.SI[*]. Wikidata Q16744133.
- ↑ Titus Moisescu și Miltiade Păun, OPERETA ghid, București, 1969, p. 232;
- ↑ de Local-Nachrichten. Capellmeister Carl Millöcker. În: Badener Zeitung, 30 decembrie 1899, p. 3 (accesibil online pe site-ul ANNO) sowie
de Kleine Chronik. Karl Millöcker.. În: Neue Freie Presse, 30 decembrie 1899, p. 5 (accesibil online pe site-ul ANNO).
Bibliografie
modificare- Titus Moisescu și Miltiade Păun, OPERETA ghid, București, 1969: Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, p. 348;
- Zelton, Heinrich; Wolff, Eduard, Operette und Musical, Frankfurt/Main 1995: Seehamer Verlag, p. 290, ISBN 3-929626-47-0;