Charles Friedel
| Charles Friedel | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Strasbourg, Franța[5][6] |
| Decedat | (67 de ani)[3] Montauban, Midi-Pirinei, Franța[5] |
| Părinți | Louise Caroline Virginie Friedel[*][7] |
| Căsătorit cu | Louise Salomé Combes[*] |
| Copii | Georges Friedel[*] Jean Friedel[*] Marguerite Denis[*][7] |
| Cetățenie |  Franța |
| Ocupație | chimist mineralog[*] cadru didactic universitar[*] |
| Limbi vorbite | limba franceză[1] |
| Activitate | |
| Rezidență | Franța |
| Domeniu | chimie |
| Instituție | Universitatea din Paris |
| Alma Mater | University of Strasbourg Sorbonne |
| Organizații | Société philomathique de Paris[*] Academia Franceză de Științe Academia de Științe din Sankt Petersburg[*] Academia Regală Suedeză de Științe Academia Rusă de Științe Academia Bavareză de Științe[*] Academia de Științe din Torino[*][8] Accademia Nazionale dei Lincei[9] |
| Cunoscut pentru | Reacție Friedel–Crafts |
| Premii | Medalia Davy[*] ()[10] Q134613391[*] () |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Charles Friedel (franceză: [fʁidɛl]; n. , Strasbourg, Franța – d. , Montauban, Midi-Pirinei, Franța) a fost un chimist și mineralog francez.
Biografie
modificareOriginar din Strasbourg, Franța, a fost elev al lui Louis Pasteur la Sorbona. În 1876, a devenit profesor de chimie și mineralogie la Sorbona.
Friedel este cunoscut pentru că a dezvoltat reacțiile de alchilare și acilare Friedel-Crafts în 1877,[11][12] și de asemenea pentru încercarea de a produce diamante sintetice.
Note
modificare- 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Charles Friedel” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
- ↑ „Charles Friedel” (în franceză). Baza de date Léonore. Wikidata Q2886420. Accesat în .
- 1 2 Andrew Bell. „Charles Friedel” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
- ↑ „Charles Friedel” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
- 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Фридель Шарль (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
- ↑ „www.accademiadellescienze.it” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în .
- 1 2 „Charles Friedel” (în mai multe limbi). Geni.com[*]. Wikidata Q2621214.
- ↑ „Charles Friedel” (în italiană). www.accademiadellescienze.it[*]. Wikidata Q107212659. Accesat în .
- ↑ „DOI: 10.5281/ZENODO.18315206”. doi:10.5281/ZENODO.18315206. Accesat în .
- ↑ „Award winners : Davy Medal” (în engleză). Accesat în .
- ↑ Friedel, C.; Crafts, J.-M. (). „Sur une nouvelle méthode générale de synthèse d'hydrocarbures, d'acétones, etc”. Compt. Rend. 84: 1392–1395.
- ↑ Friedel, C.; Crafts, J.-M. (). „Sur une nouvelle méthode générale de synthèse d'hydrocarbures, d'acétones, etc”. Compt. Rend. 84: 1450–1454.
Lectură suplimentară
modificare- Bataille, Xavier; Braum, Georges (). „La découverte de la réaction de Friedel et Crafts”. Comptes Rendus de l'Académie des Sciences, Série IIC. 1 (4): 293–296. doi:10.1016/S1387-1609(98)80048-0. Mai multe valori specificate pentru
|DOI=și|doi=(ajutor) - Crafts, J. M. (). „Friedel Memorial Lecture”. Journal of the Chemical Society. The Society. 77: 993–1019. doi:10.1039/ct9007700993. Mai multe valori specificate pentru
|DOI=și|doi=(ajutor) - Willemart, Antoine (). „Charles Friedel (1832–1899)”. Journal of Chemical Education. 26: 3–9. Bibcode:1949JChEd..26....3W. doi:10.1021/ed026p3. Mai multe valori specificate pentru
|DOI=și|doi=(ajutor)
Legături externe
modificare
Chisholm, Hugh, ed. (). „Friedel, Charles”. Encyclopædia Britannica. 11 (ed. 11). Cambridge University Press. p. 215.- Charles Friedel
- Biographie par Georges Lemoine