Adrien-Marie Legendre

matematician francez
Adrien-Marie Legendre

Adrien-Marie Legendre ()
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Paris, Regatul Franței[5][6][7][8] Modificați la Wikidata
Decedat (80 de ani)[9] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[5][9][6] Modificați la Wikidata
Înmormântatcimetière d'Auteuil[*][[cimetière d'Auteuil (cemetery located in Paris, in France)|]][10][11] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuMarguerite-Claudine Cohin[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
surveying engineer[*][[surveying engineer (engineer specialized in surveying)|]]
cadru didactic universitar[*]
scriitor
inginer Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[1] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Paris
Collège des Quatre-Nations[12][13]  Modificați la Wikidata
OrganizațieÉcole polytechnique
École Militaire[*][12][13]
École Normale Supérieure
Bureau des Longitudes[*]
Academia Franceză de Științe[13]  Modificați la Wikidata
PremiiLegiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] ()
Membru al Societății Regale ()[13]
Fellow al Societății Regale din Edinburgh[*] ()[13]
Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*] ()
cele 72 de nume de pe Turnul Eiffel[14]  Modificați la Wikidata
Semnătură

Adrien-Marie Legendre (n. , Paris, Regatul Franței – d. , Paris, Franța) a fost un matematician francez, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniile analizei matematice, teoria numerelor, statisticii și algebrei.

Biografie

modificare

Adrien-Marie Legendre s-a născut la Paris (potrivit unor surse, posibil la Toulouse) la 18 septembrie 1752, într-o familie înstărită. A urmat studiile la Collège Mazarin din Paris, unde și-a susținut teza în fizică și matematică în 1770. Între 1775 și 1780 a predat la Școala Militară din Paris, iar ulterior a fost asociat la Bureau des longitudes și profesor la École normale supérieure.

În 1782 a câștigat premiul Academiei din Berlin pentru lucrarea sa privind traiectoria proiectilelor în medii rezistente, fapt care i-a adus recunoașterea în mediul științific și atenția lui Joseph-Louis Lagrange. În 1783 a devenit adjunct al Académie des Sciences, iar în 1785 a fost numit associé. În 1789 a fost ales membru al Royal Society.

În timpul Revoluției Franceze, în 1793, și-a pierdut o mare parte din avere, însă a reușit să-și stabilizeze situația financiară cu sprijinul soției sale, Marguerite-Claudine Couhin, cu care s-a căsătorit în același an. În 1795 a devenit unul dintre cei șase membri ai secțiunii de matematică a Institutului Național al Științelor și Artelor (Institut National des Sciences et des Arts), reorganizat ulterior, în 1803, sub Napoleon.

În 1824, după ce a refuzat să voteze candidatul susținut de guvern la Institut, a fost privat de pensia acordată pentru activitatea sa de examinator de matematică la Școala Militară (funcție deținută între 1799 și 1815). Situația sa a fost parțial remediată în 1828, iar în 1831 a fost numit ofițer al Legiunii de Onoare.

A murit la Paris la 9 ianuarie 1833, după o boală îndelungată. Numele său se numără printre cele 72 de nume înscrise pe Turnul Eiffel.

Activitatea științifică

modificare

Legendre a avut contribuții fundamentale în mai multe ramuri ale matematicii. Lucrările sale au influențat dezvoltarea ulterioară a teoriei numerelor, a analizei matematice și a teoriei funcțiilor eliptice. Cercetările sale privind rădăcinile polinoamelor au anticipat dezvoltări ulterioare, inclusiv idei care vor fi formalizate mai târziu în teoria lui Galois.

El a dezvoltat și popularizat metoda celor mai mici pătrate, publicată în 1806 ca anexă la lucrarea sa despre determinarea orbitelor cometelor, metodă care a devenit ulterior esențială în regresie liniară, statistică și procesarea semnalelor.

În teoria numerelor, Legendre a formulat conjecturi importante privind distribuția numerelor prime și a studiat legea reciprocității pătratice, demonstrată ulterior riguros de Carl Friedrich Gauss. De asemenea, a introdus simbolul Legendre, utilizat în teoria numerelor.

În 1830 a oferit o demonstrație a ultimei teoreme a lui Fermat pentru cazul n = 5, independent de demonstrația realizată anterior de Johann Peter Gustav Lejeune Dirichlet.

Legendre a realizat contribuții majore și în studiul funcțiilor eliptice și al integralelor eliptice, pe care le-a clasificat sistematic. Lucrările sale au stat la baza dezvoltărilor ulterioare realizate de Niels Henrik Abel și Carl Gustav Jacob Jacobi.

În mecanică clasică și termodinamică, este cunoscut pentru transformarea Legendre, utilizată pentru trecerea de la formularea lagrangiană la cea hamiltoniană și pentru definirea unor potențiale termodinamice, precum energiile libere Helmholtz și Gibbs.

De numele său sunt legate și polinoamele Legendre și ecuația diferențială Legendre, care apar frecvent în probleme de fizică matematică, în special în electrostatică și teoria potențialului.

Legendre este, de asemenea, autorul lucrării Éléments de géométrie (1794), un manual de geometrie extrem de influent, utilizat timp de aproape un secol, care a reorganizat și simplificat în mod sistematic materialul din Elementele lui Euclid.

Posteritate

modificare

Legendre a fost membru al Academiei Franceze de Științe și ofițer al Legiunii de Onoare.

Un crater de pe Lună și asteroidul din centura principală (26950) Legendre îi poartă numele. Numele său este înscris, de asemenea, pe Turnul Eiffel.

  1. 1 2 Bibliothèque nationale de France. „Adrien-Marie Legendre” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  2. „Adrien-Marie Legendre”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473. Accesat în .
  3. „Adrien-Marie Legendre” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  4. „Adrien-Marie Legendre” (în catalană). Gran Enciclopèdia Catalana[*]. Wikidata Q2664168.
  5. 1 2 Otto Schmidt; Serghei Ivanovici Vavilov; Boris Vvedensky; Alexandr Mihailovici Prohorov, ed. (), Лежандр Адриен Мари (în rusă) (ed. 3), Moscova: Marea Enciclopedie Rusă, OCLC 14476314, Wikidata Q17378135
  6. 1 2 „MacTutor History of Mathematics archive”. Wikidata Q547473.
  7. „Bureau des Longitudes”. Wikidata Q1010517.
  8. „Oxford Reference overview ID: 20110810105248513”. Oxford Reference[*].
  9. 1 2 „Auteuil Cemetery”. Wikidata Q2972508.
  10. „Adrien-Marie Legendre” (în engleză). Find a Grave. Wikidata Q63056.
  11. (PDF) https://cdn.paris.fr/paris/2022/06/13/21cfa8169a72caecf81fb3b3ad71c227.pdf. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. 1 2 Andrew Bell. „Encyclopædia Britannica” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica, Inc. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q455.
  13. 1 2 3 4 5 „Adrien-Marie Legendre”. MacTutor History of Mathematics archive. Wikidata Q547473.
  14. https://www.toureiffel.paris/fr/le-monument/tour-eiffel-et-sciences. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Bibliografie

modificare
  • Bell, E. T. - Les grands mathématiciens
  • Bobancu, V. - Dicționar de matematici generale, Editura Enciclopedică Română, București, 1974

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare