Pagin� realizat� de  OCTAVIAN NICA

Timi�oara, copilul r�sf��at al �familiei� Timi�-Bega

�Apa nu este doar necesar� vie�ii, este �ns�i via�a� 
(Antoine de Saint-Exup�ry)

 Recent, s-a �ncheiat Conferin�a interna�ional� pe teme de hidrologie, organizat� de Direc�ia Apelor Banat �i Facultatea de Hidrotehnic�, sub egida U.N.E.S.C.O., care a reunit speciali�ti �n domeniu din 40 de ��ri ale lumii. Cu acest prilej a fost marcat� �i �mplinirea a 270 de ani de la realizarea celui dint�i sistem centralizat de alimentare cu ap� a Timi�oarei �i a primelor lucr�ri de amenajare a Beg�i pentru naviga�ie.
 
 

�Setea mea e veche de secole/de mii de zile/de milioane de ore�. 
 Cum �i ast�mp�rau timi�orenii setea �n urm� cu mai bine de trei secole? O certificare ne-a l�sat Evliya Celebi, c�l�tor prin Timi�oara anului 1660: �Prin interiorul Cet��ii trece, din dou� p�r�i, r�ul Timi� filtrat �i toat� lumea ia ap� de-acolo �i �i potole�te setea�. �n 1716, Banatul a revenit la austrieci, guvernator fiind Claudius Florimund Mercy, care pov��uit de prin�ul Eugeniu de Savoya (c�te o strad� din Timi�oara le ve�nice�te numele), a �nt�rit forturile Cet��ii. A reorganizat administra�ia. �n agricultur� a impus practicile europene. �i la Timi�oara a dezvoltat industria �i me�te�ugurile - �nu numai pentru acoperirea necesit��ilor locale, ci �i pentru a pune Banatul �n st�p�nirea unor astfel de articole industriale, care s�-i permit� �ntre�inerea unui comer� activ cu str�in�tatea�. Era timpul c�nd se n�tea �Fabricul�, cartierul care a concentrat majoritatea... fabricilor �i a atelierelor me�te�ug�re�ti. Evolu�ia economic� era sus�inut� �i de reamenajarea �i folosirea poten�ialului hidrologic. �n 1732, �Mercy adus� ap� bun� �n Cetate�, printr-o instala�ie ac�ionat� hidraulic, care pompa apa din Bega �ntr-un castel, de unde �pr� subt p�m�nt pr� ��vi - bilvani �ng�uri�i de pini� se distribuia popula�iei. Turnul de ap� va fi reconstruit (1774), instal�ndu-se o �ma�in� hidraulic�, a�a cum numai la Paris, Londra �i Augsburg mai erau. De data aceasta, apa provenea dintr-o f�nt�n� s�pat� l�ng� malul Beg�i; filtrat� natural, apa avea o alt� calitate potabil� �i era furnizat� pe vatra ora�ului printr-o re�ea de 14 ci�mele. O dat� cu ridicarea Timi�oarei la rangul de �Ora� liber� (1781), imaginea turnului de ap�, flancat de dou� steaguri, va fi cuprins� �n prima stem� a Timi�oarei, acolo unde d�inuie �i ast�zi.
�Cu plutele �n jos/�n cenu�iul mai limpede/al malului/care d� �nd�r�t�. 
 Timi�oara este, de fapt, copilul r�sf��at al �familiei� Timi�-Bega. Dar, iat� povestea: p�n� la �nceputul secolului al XVIII-lea, cursul Begheiului, �n amonte de Timi�oara, se numea... Timi�el �i se v�rsa �n Timi�, dup� cum probeaz� un plan topografic descoperit �n arhivele de la Viena. Lucr�rile de refacere a Cet��ii �i impulsul dat dezvolt�rii ora�ului au impus desp�r�irea �i regularizarea albiilor, cursul principal al Timi�ului r�m�n�nd... acolo unde-l �tim. Apa �n undele c�reia Timi�oara a r�mas s� se oglindeasc� se va chema, de-acum �ncolo Bega. Aflat� �n febra �n�l��rii de fabrici, dar �i a construc�iilor de case, care �se se umpl� de mai�teri �i de familiile lor�, Timi�oara avea nevoie de lemn, care �pr� grani�a Ardea-
lului mul�ime era, �ns� adusu e greu �i dep�rtat�. �ntr-o vreme c�nd drumurile erau simple �leauri, greu practicabile, mai ales c�nd podideau ploile, transportul lemnelor pe ap� ��n plute� era solu�ia la �ndem�n�. �n 1727-1728, pe Bega a fost amenajat �canalul de plut�rit�, pe care s-au transportat bu�teni din p�durile Camerale de la F�get, la Timi�oara. Lucr�rile au continuat dincolo de Timi�oara, amenaj�ndu-se pentru Bega un alt traseu, ce a conturat cea dint�i cale navigabil� (actuala Bega Veche), pe care �n noiembrie 1732 a circulat primul vapor, p�n� la Pancevo. 
�Vapoare, greu r�sufl�nd/�naintau/�n inima de ap�/a �esului alb/ca lumina�.
 Din cauza pragurilor de nisip, traseul a fost abandonat, construindu-se o alt� albie, mai la sud (1735/1754), �ntre Timi�oara �i Klekk, pentru a ajunge la Tisa-Dun�re. Transportul era la cheremul debitelor: c�nd prea mici, c�nd prea mari. Rezolvarea: nodul hidrotehnic Co�tei-Topolov��, conceput de ing. olandez Maximilian Fermant. Lucr�rile au �nceput �n 1758. Integrat sistemului de dubl� interconexiune Timi�-Bega-Timi�, nodul hidrotehnic a creat posibilitatea transfer�rii (dac� trebuie) a unor debite mici �i medii - p�n� la 30 mc/secund� - din r�ul Timi� �n Bega sau (dac� e cazul) din Bega �n Timi�, �n timpul apelor mari. Apreciat� drept cea mai important� lucrare de gospod�rire a apelor din Banat, nodul hidrotehnic Co�tei-Topolov�� are �i ast�zi rolul hot�r�tor �n alimentarea cu ap� a ora�ului, fiindu-i, de asemenea, pav�z� �mpotriva inunda�iilor.
 Dup� abandonarea �i reluarea succesiv� a unor lucr�ri de modernizare a canalului, naviga�ia pe Bega se va putea compara cu nivelul european al transporturilor pe ap� abia la �nceputul secolului al XX-lea. �n 1912, pe Bega au circulat 563 de vase comerciale, care au transportat din Portul Timi�oara 318,5 chintale de gr�u �i f�in� �i 296,9 chintale - alte m�rfuri, cantit��i aproximativ egale, ca medie anual�, cu cele din 
perioada anilor 1932-1938. �n plus, mai mult de 
50 000 de oameni foloseau �n fiecare an ca mijloc de transport vapoarele care circulau pe Bega. Dup� 1950, activitatea de transport pe Bega s-a redus treptat, p�n� la anulare (1958). Redeschiderea canalului Bega a revenit �n actualitate dup� 1990, fiind considerat o oportunitate de interes regional �i european. �n studiul de fezabilitate privind refacerea �i reabilitarea canalului Bega, elaborat cu sprijinul financiar al Guvernului Olandei, au fost identificate lucr�rile necesare revitaliz�rii func�iilor ecologice, hidrologice �i de naviga�ie. �i poate nu este at�t de departe timpul c�nd Timi�oara - prin canalul Bega -, va fi racordat� la sistemul de naviga�ie Rhin - Main - Dun�re, care leag� Marea Nordului cu Marea Neagr�. 
 
 
 

Amenaj�ri  hidrotehnice
 �n patrimoniul Direc�iei Apelor Banat se afl� 
5 442,5 km de cursuri de ap�, cele mai importante fiind Timi�ul, Bega, Aranca, Moravi�a, B�rzava, Cara�, Nera �i Cerna. De-a lungul timpului, lucr�rile hidrotehnice executate �n zon� au avut �n vedere asigurarea cantit��ilor de ap� necesare aliment�rii popula�iei, folosin�elor industrial-agricole �i, �n aceea�i m�sur�, ap�rarea �mpotriva inunda�iilor. Au fost realizate 57 de acumul�ri (28 cu caracter permanent); 1 088 km de diguri; 1 204 km de regulariz�ri �i consolid�ri de maluri �i albii; 4 noduri hidrotehnice, 23 de centrale hidroelectrice. Datorit� acestor lucr�ri, �n jude�ele Timi� �i Cara�-Severin sunt ferite de inunda�ii 337 373 hectare de teren agricol, 113 localit��i, 428 km de cale ferat�, 947 km de drumuri na�ionale �i jude�ene, 346 de obiective industriale, agricole �i sociale. La ora actual�, sunt �n execu�ie 31 de obiective, dintre care 9 mari investi�ii de gospod�rire a apelor, cele mai multe pe Timi�, Bega superioar�, Bistra, dar �i pe B�rzava. Volumul lucr�rilor din acest an reprezint� 23,8% din valoarea total� de 1 640,5 miliarde de lei a lucr�rilor de investi�ii aflate �n derulare.
 
 

Programe europene
 De la directorul Direc�iei Apelor Banat, dl ec. Titu Bojin, am aflat c� pentru cunoa�terea, �n orice moment, a situa�iei din bazinele hidrografice, prin programul �Riverlife� sunt �n curs de instalare 27 de sta�ii automate pe Timi�, Bega �i B�rzava, care transmit ��n direct� la un computer central nivelul �i temperatura apei, �i al precipita�iilor. Ministerul Apelor �i Protec�iei Mediului a lansat, recent, programul �Deswat�, care prevede montarea �n re�eaua hidrologic� din Banat a �nc� 41 de sta�ii automate de avertizare, �ncep�nd de anul viitor. Programul �Deswat� va fi complementar (o interfa��) a sistemului �SIMIN� �i �mpreun� vor asigura monitorizarea �i gestionarea datelor despre starea vremii �i a apelor din bazinele b�n��ene, contribuind la prevederea, din timp, a inunda�iilor. 
 
 

All contents copyright � 2000-2002. All rights reserved.